Arta ca si capital
“[...] conceptul de arta trebuie sa treaca in locul conceptului degenerat de capital. Arta e capitalul cu adevarat concret, iata ce trebuie sa constientizam. Nu e adevarat ca banul si capitalul sunt valori economice, in schimb e foarte adevarat ca demnitatea umana si creativitatea sunt capital. Prin urmare, trebuie elaborat un concept de ban care sa exprime ca tocmai creativitatea, adica arta, e capital. Arta este capital. Asta nu e fantasmagorie, ci realitatea reala. Capitalul este deci ceea ce e arta. Capitalul este capacitatea umana si tot ce iese din ea. Cu alte cuvinte, numai cele doua organe sau cele doua poluri de referinta prin care se naste un lucru, creativitatea si intentia umana, reprezinta valori economice, tot restul reprezinta altceva. Banul nu e o valoare economica. Avem deci un concept de capital si in aceasta isi vara coada economica distrugand totul si, prin asta, ea indeamna economia sa se gandeasca numai la profit, numai la expoatare etc. Nu exista decat capacitatea umana si tot ce iese din ea. Acest lucru poate fi clarificat din nou si din nou in dezbateri permanente intre oameni si se poate transforma in productivitate infinita, care construieste si reconstruieste lumea, ridicand, in functie de circumstante, un cosmos cu totul diferit, in loc sa-l distruga pe cel deja existent.” Joseph Beuys
Aceste lucruri sunt spuse si respuse inca de prin anii 50-60 de multi filosofi, artisti, scriitori, tousi inca avem nevoie de crize economice si sociale sa ne arate ca adevaratele valori nu sunt cele pe care le veneram, adevarata valoare suntem noi insine, pentru ca, dupa cum spunea acelasi Joseph Beuys unul dintre parintii artei conceptuale…”Orice om este artist”
Acestea fiind spuse … eu ma simt mai bogata, sper ca si voi.
